Într-un interviu, președintele rus Vladimir Putin a vorbit în mod surprinzător deschis despre ordinul său de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea în urmă cu un an.
Acces nou (yachtrevue.at)
8 motive pentru care este minunat să fii singur (lustaufsleben.at)
Burger de creveți de somon cu maioneză wasabi și castravete cu miere (gusto.at)
În noua tendință: Shock-Down – cât timp poate rezista economia blocajelor? (Trend.at)
Cele mai bune 35 de serii de familie pentru a râde și a se simți bine (tv-media.at)
E-Scooter în Viena: toți furnizorii și prețurile 2020 în comparație (autorevue.at)
Comentarii
Inregistreaza-te
Conecteaza-te cu Facebook
”
Într-un interviu, președintele rus Vladimir Putin a vorbit în mod surprinzător deschis despre ordinul său de anexare a peninsulei ucrainene Crimeea în urmă cu un an. După o întâlnire de noapte din februarie 2014, el le-a spus reprezentanților forțelor de securitate: „Trebuie să începem să aducem Crimeea înapoi în Rusia”, a spus Putin într-o remorcă pentru un documentar.
“Am încheiat întâlnirea în jurul orei șapte dimineața”, a spus președintele în filmul “Crimeea – Întoarcerea acasă”, a cărui remorcă a fost difuzată de televiziunea de stat rusă de duminică, despre întâlnirea cu șefii serviciilor de securitate ruse din acea noapte 23 februarie 2014. „Când ne-am despărțit, le-am spus colegilor mei: Trebuie să începem să readucem Crimeea în Rusia”. Radiodifuzorul de stat „Rossija 1” nu a anunțat inițial o dată de difuzare pentru întregul documentar.
Patru zile mai târziu, un comando puternic înarmat a preluat controlul asupra parlamentului regional din Crimeea. Parlamentarii au votat apoi într-o ședință programată cu scurt timp pentru a organiza un referendum privind legătura cu Rusia. Ucraina a acuzat atunci Moscova de „invadarea” peninsulei.
Moscova a negat implicarea directă
Deși au existat dovezi din ce în ce mai mari că trupele fără ecusoane suverane care ocupă locații strategice în Crimeea erau soldați ruși, Moscova a negat inițial implicarea directă. După controversatul referendum, Crimeea a fost anexată oficial de Rusia pe 18 martie – o mișcare pe care Kievul și Occidentul îl consideră încă ilegal până în prezent. Putin a recunoscut ulterior că a folosit trupe rusești în Crimeea.
În film, Putin vorbește și despre evadarea ex-președintelui ucrainean Viktor Ianukovici și despre o misiune rusească de salvare care a fost planificată în sesiunea de noapte din februarie 2014. Ianukovici a fugit la Donețk, în estul Ucrainei, pe 22 februarie, după lupte de stradă acerbe la Kiev. „Ar fi fost ucis”, spune Putin. „Ne pregăteam să-l scoatem din Donetsk pe uscat, pe apă sau pe aer”. Au fost instalate mitraliere grele, astfel încât „nu trebuia să vorbim prea mult”.
„Crimeea – Întoarcerea acasă”
Ianukovici s-a prezentat ulterior la Rostov-pe-Don în sudul Rusiei.reduslim ce conține De atunci, fostul președinte nu s-a mai întors în Ucraina, unde a pierdut mult sprijin. În remorcă, Putin nu spune cum Ianukovici a fost adus în cele din urmă din țară. În documentarul „Crimeea – întoarcerea acasă” Putin poate fi văzut în timpul unui interviu în biroul său, între imagini cu elicoptere de atac și tancuri.
Cancelarul german Angela Merkel și premierul japonez Shinzo Abe nu văd în prezent nicio posibilitate ca Rusia să se întoarcă în grupul marilor țări industrializate din cauza crizei din Ucraina. În ceea ce privește summitul G-7 din Germania din iunie, Merkel a subliniat luni la Tokyo: „Bineînțeles că nici subiectul Crimeii nu trebuie să rămână nerezolvat”. Abe a spus că G-7 și Rusia sunt acum în imposibilitatea de a purta o discuție de fond. El a avertizat că conflictul din Ucraina nu este o problemă regională, ci o problemă globală.
Rusia este exclusă din G-8
Din cauza anexării Crimeei, Rusia a fost exclusă din grupul G-8 de atunci în 2014. Având în vedere escaladarea dramatică din estul Ucrainei, a apărut impresia că Occidentul ar putea accepta anexarea Crimeei. G-7 include SUA, Canada, Germania, Japonia, Franța, Italia și Marea Britanie.
Merkel a spus din nou că Rusia nu ține seama de integritatea teritorială a Ucrainei – de asemenea, prin sprijinul său pentru separatiștii prorusi. Arhitectura internațională de securitate este în pericol. Abe a lăudat negocierile Merkel de la Minsk privind un plan de pace. „Apreciez marele efort”. Ambii au subliniat că pariază încă pe o soluție diplomatică cu Moscova.
Citiți știrile pentru o lună acum gratuit! * * Testul se încheie automat.
Mai multe despre acest lucru ▶
ȘTIRI DIN REȚEA
Câștigă acum adevărate căști fără fir de la JBL! (E-media.at)
Acces nou (yachtrevue.at)
8 motive pentru care este minunat să fii singur (lustaufsleben.at)
Burger de creveți de somon cu maioneză wasabi și castravete cu miere (gusto.at)
În noua tendință: Shock-Down – cât timp poate rezista economia blocajelor? (Trend.at)
Cele mai bune 35 de serii de familie pentru a râde și a se simți bine (tv-media.at)
E-Scooter în Viena: toți furnizorii și prețurile 2020 în comparație (autorevue.at)
Comentarii
Inregistreaza-te
Conecteaza-te cu Facebook
”
Se așteaptă ca parlamentul ucrainean să adopte o lege privind viitorul statut autonom al regiunilor separatiste din estul țării în următoarele zile. Proiectul de lege, introdus de președintele Petro Poroșenko în weekend și făcut public luni, ar trebui aprobat în cursul săptămânii, a declarat președintele parlamentar Volodimir Grojsman.
Proiectul face parte din acordul de pace semnat pe 12 februarie în capitala bielorusă Minsk între guvernul ucrainean și separatiștii prorusi. Legea este menită să acorde regiunilor separatiste Donetsk și Luhansk (Lugansk) un „statut special” în Ucraina.
Este necesară raportarea gratuită
Aceasta ar trebui să includă o preferință pentru limba rusă și o posibilă cooperare sporită cu Rusia. Condițiile preliminare sunt alegerile în conformitate cu legislația ucraineană și sub observație internațională, precum și retragerea tuturor armelor și a grupurilor armate.
De asemenea, este necesar ca mass-media ucraineană să poată raporta liber din regiunile pe care separatiștii le numesc republici populare. Proiectul denumește granița de stat ucraineană cu Rusia în est, Marea Azov în sud și linia frontului stabilită în Acordul de la Minsk către restul teritoriului ucrainean drept granițele părții țării cu statut special.
Rusia critică proiectul de lege
Ministerul rus de Externe a criticat deja proiectul de lege. Guvernul ucrainean nu a discutat proiectul cu rebelii, a criticat o declarație. Dezvoltarea arată „că guvernul ucrainean a ales calea respingerii elementelor cheie ale procesului de la Minsk”, a declarat Ministerul de la Moscova.
O încetare a focului, de asemenea, convenită în Acordul de la Minsk este observată în mare măsură. Cu toate acestea, în cazuri izolate, luptele continuă – conform observatorilor Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa (OSCE), uneori cu arme grele, care, în conformitate cu Acordul de la Minsk, ar fi trebuit să fie retrase. Partea ucraineană a anunțat luni că un soldat a fost ucis în 24 de ore.
Citiți știrile pentru o lună acum gratuit! * * Testul se încheie automat.
Mai multe despre acest lucru ▶
ȘTIRI DIN REȚEA
Câștigă acum adevărate căști fără fir de la JBL! (E-media.at)
Acces nou (yachtrevue.at)
8 motive pentru care este minunat să fii singur (lustaufsleben.at)
Burger de creveți de somon cu maioneză wasabi și castravete cu miere (gusto.at)
În noua tendință: Shock-Down – cât timp poate rezista economia blocajelor? (Trend.at)
Cele mai bune 35 de serii de familie pentru a râde și a se simți bine (tv-media.at)
E-Scooter în Viena: toți furnizorii și prețurile 2020 în comparație (autorevue.at)
Comentarii
Inregistreaza-te
Conecteaza-te cu Facebook
”
Pe
Crimeea marchează prima aniversare a controversatului referendum asupra Uniunii
peninsula, care face parte din Ucraina conform dreptului internațional, a fost sărbătorită cu mare fast de Rusia. Uniunea Europeană a condamnat din nou aspru anexarea. Între timp, miniștrii de externe ai UE au discutat la Bruxelles despre extinderea sancțiunilor rusești.
“Alegerea a fost clară: Ucraina, sânge și război sau Rusia, pace și stabilitate”, a declarat luni șeful guvernului Crimeei, Serghei Aksyonov, în capitala regională Simferopol. Aksyonov a mulțumit în special președintelui rus Vladimir Putin. În controversatul referendum, 97% dintre cei implicați s-au pronunțat în favoarea aderării la Rusia. Crimeea este locuită în principal de etnici ruși și a făcut parte din Rusia până în 1954.
UE condamnă din nou anexarea Crimeei
La aniversarea anexării Crimeei, UE a condamnat-o din nou. “Uniunea Europeană va continua să pună în aplicare politica sa de nerecunoaștere în totalitate, inclusiv prin măsuri restrictive”, a declarat luni o declarație a șefei politicii externe a UE, Federica Mogherini, în numele întregii UE. La un an după „referendumul ilegal și ilegal” și anexarea ulterioară a Crimeii de către Rusia, UE rămâne strict angajată în ceea ce privește suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, se menționează în declarația UE. Uniunea Europeană nu recunoaște „acest act de încălcare a dreptului internațional” și continuă să îl condamne.
La Bruxelles, ministrul de externe Sebastian Kurz (ÖVP) a făcut o posibilă prelungire a sancțiunilor rusești în funcție de evoluția conflictului din Ucraina. Marea Britanie și președintele Consiliului UE, Donald Tusk, au solicitat ambele să se mențină sancțiunile economice împotriva Rusiei până la punerea în aplicare a Acordului de la Minsk. Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a declarat la Berlin că încetarea focului de la Minsk va fi „respectată în mare măsură”. El l-a contrazis pe președintele ucrainean Petro Poroshenko, care a subliniat într-un interviu acordat ziarului german „Bild” (ediția de luni): „Adevărul este că acordul nu funcționează”.
Posibila aderare a Ucrainei la NATO?
Cu toate acestea, Poroșenko a precizat luni la Berlin că „nu există o alternativă la Minsk”. Cancelarul german Angela Merkel a condamnat anexarea Crimeei la întâlnirea sa cu președintele ucrainean de luni. Aceasta a pus sub semnul întrebării ordinul european de pace.
În discuția despre posibila aderare a Ucrainei la NATO, Poroșenko a spus cu puțin timp înainte de întâlnirea sa cu Merkel că „nu crede că are sens” să vorbim acum despre această problemă. Cu toate acestea, dacă Ucraina se va concentra asupra reformelor care își fac temele, va fi „automat” un referendum privind aderarea la NATO, pe care ucrainenii îl vor decide singuri. “Un lucru este foarte clar: nu vom lăsa Rusia să dicteze în ce alianță putem și nu putem fi”.
Rusia organizează „cele mai bune evenimente sportive din lume”
Între timp, Moscova a respins apelurile de la Kiev pentru un boicot internațional la Cupa Mondială din 2018 din Rusia. Toate obligațiile de organizator al Cupei Mondiale vor fi îndeplinite în timp util, a declarat luni purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, la Sankt Petersburg. “Rusia a demonstrat de mai multe ori că este capabilă să organizeze cele mai bune evenimente sportive din lume”, a spus el, potrivit agenției TASS.
Poroșenko criticase în ziarul „Bild” că un turneu din Rusia era „de neconceput” atâta timp cât soldații ruși se luptau în estul Ucrainei. El a cerut asociației de fotbal FIFA să își retragă țara gazdă din țara vecină. Cupa Mondială este planificată în perioada 14 iunie – 15 iulie 2018 în unsprezece orașe rusești.
Acordurile de pace de la Minsk, care au fost negociate de Germania și Franța, sunt în vigoare de la mijlocul lunii februarie. Aceasta include eliberarea tuturor prizonierilor și retragerea tuturor armelor grele din regiune. În plus, toate părțile au convenit asupra unei foi de parcurs pentru stabilizarea politică. Separatiștii pro-ruși și forțele guvernamentale ucrainene se acuză reciproc că nu au luat în considerare rezoluțiile. Practic în toate zonele există o întârziere.
Citiți știrile pentru o lună acum gratuit! * * Testul se încheie automat.
Mai multe despre acest lucru ▶
ȘTIRI DIN REȚEA
Câștigă acum adevărate căști fără fir de la JBL! (E-media.at)
Acces nou (yachtrevue.at)
8 motive pentru care este minunat să fii singur (lustaufsleben.at)
Burger de creveți de somon cu maioneză wasabi și castravete cu miere (gusto.at)
În noua tendință: Shock-Down – cât timp poate rezista economia blocajelor? (Trend.at)
Cele mai bune 35 de serii de familie pentru a râde și a se simți bine (tv-media.at)
E-Scooter în Viena: toți furnizorii și prețurile 2020 în comparație (autorevue.at)
Comentarii
Inregistreaza-te
Conecteaza-te cu Facebook
”
Fondul Monetar Internațional (FMI) a aprobat noul său pachet de ajutor în valoare de 17,5 miliarde de dolari (16,30 miliarde de euro) pentru Ucraina. Șeful FMI Christine Lagarde a anunțat miercuri la Berlin. Programul de patru ani aprobat de Consiliul de administrație al FMI va contribui la stabilizarea imediată a situației economice din Ucraina.
În același timp, în Ucraina vor fi inițiate reforme de anvergură pentru restabilirea unei creșteri solide și îmbunătățirea condițiilor de viață ale populației. În general, comunitatea internațională își propune un pachet de ajutor în valoare de 40 de miliarde de dolari. Lagarde a fost la Berlin pentru discuții cu cancelarul Angela Merkel și cu șefii altor organizații financiare și economice mondiale. În mod specific, FMI și-a transformat ajutorul, care anterior a fost conceput pentru probleme de plată pe termen scurt (acord stand-by), într-un program pe termen lung (facilitate de fond extins).
Vor urma finanțări suplimentare
În acest fel, Ucraina ar obține mai multe fonduri, mai mult timp, mai multă flexibilitate și condiții de finanțare mai bune, a subliniat Lagarde. Ea a subliniat că ar trebui adăugate finanțări suplimentare. În plus, guvernul ucrainean a început discuțiile cu donatorii pentru a reduce datoria națională la un nivel durabil pe termen mediu.
Pentru a amortiza efectele reformelor, în special asupra celei mai sărace părți a populației, rețeaua socială ar trebui consolidată și măsurile implementate mai precis. “Programul este ambițios și implică riscuri”, a spus Lagarde. Acest lucru este valabil mai ales având în vedere conflictul din est. Este încurajator faptul că încetarea focului convenită la Minsk pare să se mențină în mare parte.
Pachetul de ajutor legat de reforme
În plus față de împrumuturile FMI, noul program de ajutor pentru Ucraina include și bani de la principalele țări industrializate occidentale (G-7), UE și alte instituții. În plus, guvernul ucrainean ar trebui să obțină ajutor cu donatorii săi.